AndreiL
Welcome to AndreiL.
Enjoy your time.
Please log in.

Populatia si caracteristicile ei Geodemografice

Go down

Populatia si caracteristicile ei Geodemografice

Post by Lucaci Andrei on Tue Mar 22, 2011 5:47 am

POPULAȚIA ȘI CARACTERISTICILE EI GEODEMOGRAFICE


Evoluția numerică a populației Europei
A cunoscut o creștere lentă până spre sfârșitul secolului al XVIII-lea , principalele cauze fiind: epidemiile, războaiele, lipsa hranei.
Odată cu revoluția industrială se înregistrează fenomenul de „explozie demografică” pe seama creșterii nivelului de trai și al progreselor din medicină. Creșterea populației Europei este pronunțată în sec XIX, scăzând mai apoi în sec.XX, apropiindu-se în prezent de zero.
Astfel în 2004 populația Europei ajunge la 725 mil. de loc
Mărimea demografică a statelor europene variază foarte mult de la 146 mil loc în Rusia la 880 loc Vatican. Cele mai populate state din UE sunt în ordine: Germania, Italia, Marea Britanie, Franța.

Evoluția numerică a populației României
A cunoscut o evoluție diferită datorită condițiilor socio-economice, istorice și demografice Astfel ritmul de creștere al populației a fost lent până în sec. XX, pentru ca mai apoi acest ritm să fie mai intens până în 1990 când se înregistrează cel mai mare număr de locuitori 23, 3 mil de loc. Din 1990 populația României este într-o permanentă descreștere ajungând în 2005 la 21,62 mil. loc



Densitatea generală a populației în Europa
Este de 65,6 loc/km2 pe ansamblul continentului. Populația este inegal răspândită pe continent, evidențiindu-se areale distincte precum:
- > 300 loc loc/km2- Olanda, Belgia, baz. Ruhr, SE și Centrul Angliei, N Italiei, valea Rinului
- 100-300 loc/km2 preajma marilor orașe
- 50- 100 loc/km2 Europa Centrală
- < 50 loc/km2 Europa de E, Europa de S, Europa de N (<1 loc/km2 în extremitatea nordică)
Densitatea populației preziontă valori ce variază foarte mult și pe state >16 000 loc/km2-Monaco la 2,7 loc/km2 Islanda

Densitatea generală a populației în România
Este de 90,9 loc/km2 pe ansamblul țării
Există însă diferențieri marcante în funcție de factorii naturali și economici. Astfel se disting următoarele tipuri de regiuni:
a. cu densități foarte mari –250-1 000 loc/km2- teritoriile administrative ale orașelor mari și mijlocii: București, Iași, Timișoara, Constanța, Cluj-Napoca etc
b. cu densități mari- 100-250 loc/km2-partea centrală a Câmpiei Române, Pod. Sucevei, Culoarul Siretului, Subcarpați, valea Mureșului în Depresiunea colinară a Transilvaniei, depresiunile intramontane, zonele periurbane
c. cu densități mijlocii- 50-100 loc/km2 –Pod. Moldovei, Pod. Dobrogei, V și E C. Române, Câmpia și Dealurile de Vest, Dep. Colinară a Transilvaniei
d. cu densități mici- 25-50 loc/km2- în zonele de la poalele munților
e. cu densități foarte mici - <25 loc/km2- Delta și Lunca Dunării, zonele montane la peste 1 000 m altitudine





Mișcarea naturală a populației Europei
Este determinată de indicatorii demografici ca : natalitatea, mortalitatea, soldul natural(sporul sau bilanțul natural). Datorită scăderii ratei natalității (11-12‰) și creșterii ratei mortalității (>11‰) în Europa este caracteristic procesul de dramatism demografic
a. Natalitatea - reprezintă numărul de nou născuți raportați la 1 000 de locuitori
- valori reduse Ucraina (8‰), Cehia și Polonia (9‰), Germania, Ungaria, România, Rusia (<10‰)
- factorii care au determinat scăderea N‰ sunt de ordin socio-economic și psihologic
b. Sporul natural – reprezintă diferența dintre natalitate și mortalitateN‰ – M‰ = SN‰
- este negativ pentru statele din Europa de Est și Centrală precum: Letonia (-7,1‰), Ucraina (-6,2‰), Rusia (-4,8‰), Belarus (-4,7‰), Ungaria (-4‰), România (-2‰)
- valori pozitive se înregistrează în: Islanda, Albania, Irlanda
c. Speranța de viață-reprezintă numărul de ani pe care o persoană îi poate trăii, exprimat la naștere
- este influențată de mortalitate și morbiditate ( numărul de îmbolnăviri raportat la 100 000 de persoane)
- este de 79 ani pentru bărbați în Islanda și de 84 ani pentru femei în Elveția
- în unele state din Europa de Est pe fondul scăderii nivelului de trai, al creșterii consumului de alcool, ratei criminalității și accidentelor, acest indicator a scăzut

Mișcarea naturală a populației României
Este determinată de indicatorii demografici ca : natalitatea, mortalitatea, soldul natural(sporul sau bilanțul natural).
a. Natalitatea - reprezintă numărul de nou născuți raportați la 1 000 de locuitori
- a scăzut după anul 1991, ajungând în anul 2 004 la 10,7‰
- factorii care au determinat scăderea N‰ sunt de ordin socio-economic și psihologic
b. Mortalitatea- reprezintă numărul de decedați raportat la 1000 de locuitori
- a crescut începând cu 1991, ajungând în 2004 la 12,7‰
- factorii care au determinat creșterea M‰ sunt scăderea nivelului de trai, deteriorarea asistenței medicale, bolile
c. Mortalitatea infantilă- reprezintă numărul de nou născuți decedați în primul an de viață
- este în scădere, dar totuși ridicată - 18,6‰ - România deținând primul loc în Europa
d. Speranța de viață-reprezintă numărul de ani pe care o persoană îi poate trăii, exprimat la naștere
- este influențată de mortalitate și morbiditate ( numărul de îmbolnăviri raportat la 100 000 de persoane)
- este de 70 ani pentru bărbați și de 73 ani pentru femei
e. Bilanțul natural – reprezintă diferența dintre natalitate și mortalitateN‰ – M‰ = SN‰
- din 1990 este negativ, înregistrând în 2000 o valoare de –2 ‰
-cele mai mari valori județele: Iași (4,1‰), Vaslui Suceava, Bistrița Năsăud
-cele mai mici valori în județele: Teleorman (- 6,6‰), Giurgiu, Arad (- 4 ‰)



Mobilitatea teritorială a populației Europei
Este determinată de diferența dintre numărul imigranților și emigranților.
Cauze:
- de ordin economic
- de ordin sanitar și educațional
Fluxuri importante de migranți se înregistrează dinspre; republicile foste iugoslave, Albania, România, Polonia, Slovacia, Rep. Moldova; către: Franța, Germania, Italia, Spania, Marea Britanie

Mobilitatea teritorială a populației României
Este determinată de diferența dintre numărul imigranților și emigranților.
Bilanțul migratoriu este negativ (aproximativ 13 000 de persoane pleacă anual din țară mai ales tineri specialiști).
Caracteristicile migrațiilor actuale:
- se remarcă o scădere a numărului de emigranți în ultimii 5 ani
- bilanțuri pozitive se remarcă doar în marile orașe (poli de atracție):București, Timișoara, Constanța
- principalii poli de emisie sunt regiunea minieră Petroșani, regiunea siderurgică Hunedoara, regiunea industrială Brașov, Moldova în ansamblu
- migrația rural-urban continuă însă la valori mai scăzute (excepție zonele cu populație îmbătrânită)
- migrația urban-rural are valori reduse (determinat de disponibilizările din industrie)
- navetismul s-a redus
- reorientarea spre sate datorită disponibilizărilor



Structura geodemografică a populației Europei
a. Structura rasială:
- predomină rasa europoidă și câteva subgrupe , respectiv enclave rasiale:
• Subgrupe: scandinavă, mediteraneană, alpină
• Enclave: laponi, evrei, țigani(rromi)
b. Structura etnolingvistică – statele au grade diferite de omogenitate, definită de două familii etnolingvistice:
• Familia indo-europeană ce include următoarele grupe:
o Grupa romanicălimbile: italică, română, franceză, spaniolă, portugheză
o Grupa germanicălimbile:germană, austriacă, daneză, suedeza, norvegiana, islandeza, emgleza, flamanda, elvețiana
o Grupa slavălimbile: rusa, poloneza, ucrainiana, slovaca, ceha, sârba, slovena, bulgara, macedoneana, croata, bosniaca
o Grupa celtică limbile: irlandeza, scoțiana, bretona, welsha
• Familia euro-asiatică ce include următoarele grupe:
o Grupa finicăfinlandezi, estonieni, laponi, kareli, komi
o Grupa ugrică unguri, secui
o Grupa altaicătătari, găgăuzi
c. Structura confesională- cea mai mare parte din populație sunt creștini, repartizați pe confesiuni precum: catolici, ortodocși, protestanți, neoprotestanți, Alături de aceste religii apare iudaismul și islamismul
d. Structura populației pe grupe de vârstă – indică fenomenul de îmbătrânire demografică
e. Structura populației pe sexe– ponderea populației feminine este mai mare în țările dezvoltate și mai mic în țările în curs de dezvoltare
f. Structura socială a populației –este evidențiată de inegalitatea societăților actuale determinate de sistemul politic și juridic, nivelul de educație, statutul social, nivelul veniturilor

Structura geodemografică a populației României
a. Structura pe sexe – ponderea este de 51,2% femei-48,8% bărbați
- datorită speranței de viață mai mari la femei
- în categoria populației tinere predomină populația masculină
b. Structura pe grupe de vârstă- prezintă următoarele valori:
- populația tânără ( 0-20 ani) –26,1%
-populația adultă (activă, 20-60 ani)-55,2%
- populația vârstnică (peste 60 de ani) – 18,7%
- se observă fenomenul de „îmbătrânire demografică”
- populația tânără are ponderi mai mari zonele montane, Centrul Moldovei, Nordul și SE C. Române,
- Îmbătrânirea demografică este mai accentuată la sexul feminin, zonelor rurale, E Moldovei, M-ții Apuseni, Lunca Dunării
- acest proces va afecta segmentul populației active pe viitor
c. tructura etnică – este rezultatul interferențelor externe de-a lungul perioadelor istorice
- românii- 89,5%  România este un stat național unitar
- majoritari în 38 de județe , în 21 de județe peste 95%
-alte etnii –10,5%
- maghiari-6,6% majoritari în județele Harghita și Covasna, cu ponderi de 20-40% în jud. Bihor, Satu Mare, Sălaj și Mureș
- rromii- 2,5%- răspândiți pe tot cuprinsul țării, dar cu ponderi mai mari în județele Mureș, Sibiu, Bihor, Giurgiu, Ialomița etc
- germanii-0,3%- răspândiți în două areale compacte, șvabii în Banat, sașii în sudul Transilvaniei ( Dep. Sibiu , Făgăraș, Brașov)
-alte etnii: armeni, greci, evrei, polonezi, tătari, turci, ucraineni, ruteni, lipoveni etc
d. Structura confesională- 99,8% din populație sunt creștini, repartizați pe confesiuni astfel:
- ortodocși- 86,7%
-catolici-5,6% din care romano-catolici 4,7% (mai ales în Transilvania și jud. Neamț, Bacău) și greco-catolici 0,9% (în jud. Maramureș , Cluj, Alba etc)
-reformați 3,2%
- protestanți- 1,5%
-musulmani, cultul mozaic etc.
e. Structura populației ocupate – în acest sector au avut loc modificări însemnate odată cu trecerea la economia de piață:
- creșterea relativă a ponderii populației ocupate în servicii
- creșterea ponderii populației ocupate în sectorul privat
- a crescut ponderea populației ocupate în agricultură
- a scăzut ponderea populației ocupate în industrie
-pe sectoare de activitate repartiția este următoarea :
- agricultură- 41,8%
- industrie și construcții -27,6%
- servicii- 10,6%
f. Structura populației pe medii – datorită factorilor economici țara noastră prezintă un grad scăzut de urbanizare 52,7%- populație urbană, și 47,3%- populație rurală
- un grad mai ridicat de urbanizare îl prezintă județele ( 65%) Brașov, Hunedoara, Constanța, etc
- un gard scăzut de urbanizare prezintă județele (30-40%): Teleorman, Giurgiu, Călărași
g. Românii de peste hotare ≈ 12 000 000 - 4 000 000 în R. Moldova și Bucovina de Nord
-în țările Europei Occidentale, țările vecine, Peninsula Balcanică (aromâni, istroromâni)



avatar
Lucaci Andrei
"Tata Lor"


Number of messages : 222
Points : 2266743
Reputation : 1007
Registration date : 2008-08-15
Age : 25
Location : Cluj-Napoca

View user profile http://www.andreil.wgz.ro

Back to top Go down

Back to top


 
Permissions in this forum:
You cannot reply to topics in this forum