AndreiL
Welcome to AndreiL.
Enjoy your time.
Please log in.

Sisteme de orase din Europa si Romania

Go down

Sisteme de orase din Europa si Romania

Post by Lucaci Andrei on Tue Mar 22, 2011 5:47 am

Code:
SISTEMUL DE ORAȘE DIN EUROPA
Europa este continentul cu cel mai mare indice de urbanizare 77%
a.   Localizarea din determinarea în timp și spațiu a orașelor condiționată de relief, resurse de apă, căile de comunicație.
Astfel se distinge o localizare grupată, respectiv dispersată
- grupări urbane megalopolisuri, conurbații, aglomerări urbane: Baz, Ruhr, Middlandds, Randstad-Holland, Valea Rinului, Baz. Parisului, NE Franței, Valea Volgăi, litoralul mediteranean al Spaniei, etc
b.   Vechimea orașelor
-   orașele grecești: Atena, Corint, Histia, Callatis, Tomis
-   orașele romane: Roma, Londinium, Lutetia, Vindobona, Colonia
-   orașe medievale: Madrid, Sevilla, Bruiges, Anvers, Amsterdam, Hamburg, Budapesta, Praga etc.
-   orașe moderne:revoluția industrială: Manchestern, Liverpool, Rotterdam, Odessa, Sankt Petersburg
-   orașe contemporane adevărată explozie urbană după 1945, mai ales în țările comuniste: Nowa Huta, Victoria etc.
c.   Funcțiile orașelor:
-   funcția comercială: Narvik, Odessa, Cardiff, Arhanghelsk
-   funcția industrială: majoritatea
-   funcția culturală:Oxford, Cannes, San Remo
-   funcția de servicii stațiuni balneare, de turism, noduri de căi comunicație
SISTEMUL DE ORAȘE DIN ROMÂNIA

Habitatul urban= spațiul ocupat de o populație numeroasă, cu rol administrativ-politic , bine dezvoltat economic și socio-cultural, ce influențează mai mult sau mai puțin zonele limitrofe
Caracteristici:
-   procesul de urbanizare este un proces vechi, caracterizat de particularitățile cadrului natural și evoluției istorice
-   după 1990 numărul orașelor a ajuns la 315( ultimele declarate Otopeni-IL, Murgeni-VS), din care 94 de municipii
-   dezvoltarea orașelor s-a realizat prin: extinderea teritorială a orașelor, prin includerea unor așezări rurale în limitele administrative ale orașelor, prin declararea unor așezări rurale ca orașe
-   în prezent, pe fondul fenomenului „revărsării urbane”, nu mai există nici un spațiu care să nu graviteze într-o anumită măsură în jurul unui centru urban, fapt ce a determinat:
-   intensificarea navetismului
-   specializarea agriculturii agricultura preorășenească
-   o mai bună organizare a infrastructurii de transport
-   transferul caracteristicilor urbane în zonele limitrofe rurale rururbanizarea
-   orașele românești prezintă următoarele caracteristici: sunt dezvoltate pe orizontală, au densități reduse ale construcțiilor, predomină locuințele individuale cu 1-2 nivele, spațiile verzi recreative, oglinzile de apă, spațiile utilizate agricol au ponderi relativ mari
Tipologia urbană
Reprezintă clasificarea orașelor după următoarele criterii:
1.   Vechime se disting următoarele categorii:
a.   Orașe antice
- înființate de coloniștii greci în sec VII-VI î.Hr.: Histria (dispărut în prezent), Callatis (Mangalia), Tomis (Constanța)
- în perioada dacică apar „davele” sec.IV î.Hr.-II d.Hr.: Costești, Sarmisegetuza Regia, Blidaru, Zimnicea, Piatra Neamț
- în perioada daco-romană apar și se dezvoltă numeroase orașe existente și în prezent: Apulum (Alba-Iulia), Napoca (Cluj), Ampelum (Zlatna), Potaissa (Turda), Drobeta (Turnu-Severin), Dierna (Orșova), Carisum (Hârșova), Aegyssus (Tulcea)
După retragerea administrației romane, datorită invaziilor popoarelor migratoare procesul de urbanizare decade, majoritatea orașelor transformându-se în târguri rurale
b.   Orașe medievale -sec XII-XIX d.Hr.
- reședințe ale voievozilor: Baia, Suceava, Iași ( în Moldova), Curtea de Argeș, Câmpulung, Târgoviște (Țara Românească)
- în jurul unor cetăți mai ales în centrul și vestul țării: Brașov, Sibiu, Sighișoara, Bistrița, Timișoara, Arad, Oradea, Satu Mare
- ca orașe-târguri la intersecția unor mari drumuri comerciale, purtând și astăzi numele de târg: Târgu Jiu, Târgu Mureș, Târgu Neamț, Târgu Frumos, etc.; altele: București, Ploiești, Craiova, Mediaș, Dej etc
c.   Orașe capitaliste- au apărut ca urmare a dezvoltării unor activități economice intense precum:
- minerit,- ind. prelucrătoare, transporturi,turism
d.   Orașe socialiste- au apărut ca urmare a dezvoltării activităților economice, fiind cele mai numeroase, unele însă neîndeplinind un minim de condiții urbane
2.   După mărimea demografică
Cele 315 de orașe ale României se clasifică după numărul de locuitori astfel:
a.   Orașe foarte mari (metropole) – BUCUREȘTI ≈ 2 000 000 locuitori
b.   Orașe mari – 100 000 – 350 000 locuitori– în număr de 24
-între 300 000-350 000 (7) – Iași, Constanța, Timișoara, Cluj-Napoca Galați, Brașov, Craiova
- între 200 000-300 000 (4)- Ploiești, Brăila, Oradea, Bacău
-între 100 000-200 000 (13)- Pitești, Arad, Sibiu, Târgu Mureș, Baia Mare, Buzău, Satu Mare, Botoșani, Piatra Neamț, Râmnicul Vâlcea, Suceava, Drobeta Turnu-Severin, Focșani
c.   Orașe mijlocii –25 000-100 000 locuitori
între – 50 000- 100 000 locuitori – în număr de 24
între – 25 000- 50 000 locuitori – în număr de 36
d.   Orașe mici– sub 25 000 locuitori – în număr de 224
3.   După formă și structură
a.   Orașe rectangulare: străzile se intersectează în unghiuri drepte, construcțiile formând cvartale paralelipipedice
b.   Orașe radiar-concentrice: prezintă un nucleu central din care pornesc radiar arterele principale, care întretaie, arterele secundare concentrice
c.   Orașe polinucleare: prezintă mai multe zone centrale apărute în perioade diferite de extindere a orașului
d.   Orașe liniare(stradă):artera principală se află de-a lungul unei artere hidrografice sau de comunicație, iar cele secundare sunt paralele cu cele principale
4.   După extinderea în teritoriu
Se disting următoarele categorii:
a.   Orașul inițial – cu limite administrative bine definite și o populație sub 50 000 locuitori
- sunt orașe mici apărute în ultima perioadă, prin declararea unor așezări rurale
- Motru, Odobești, Mioveni
b.   Aglomerația urban㠖 o zonă urbanizată cu o populație de peste 50 000 de locuitori
- își exercită influența asupra așezărilor situate pe o rază de 50 km
-Arad, Oradea, Timișoara, Pitești
c.   Microregiunea urbană- grupare de mai multe orașe, apropiate spațial, independente administrativ, cu strânse legături socio-economice
- gruparea Petroșani, gruparea de pe Valea Prahovei, Gruparea Năvodari-Constanța, Gruparea Galați-Brăila
d.   Metropola- un oraș multimilionar, extins foarte mult în suprafață, influențând pe o suprafață întinsă orașele mici de tip „satelit”
- București
5.   După funcția îndeplinită
Reprezintă activitatea social-economică preponderentă desfășurată de populația activă a unei așezări urbane.
a.   Orașe cu funcții administrativ politice Cuprind capitala și reședințele de județ
b.   Orașe cu funcții complexeInclud orașele mari și câteva orașe mijlocii
c.   Orașe cu funcții industrialeSunt orașele în care 75% din populația activă este ocupată în diverse ramuri industriale.
d.   Orașe cu funcții agro-industriale
Sunt orașele în care se prelucrează produsele agricole
e.   Orașe cu funcții de servicii
-   Subtipuri: Orașe sanatoriu orașe stațiuni balneare, de odihnă, vilegiatură și turism, orașe noduri de comunicație
Transformările contemporane ale habitatului urban
În secolul XX rețeaua urbană din România s-a extins în teri etape caracteristice:
a.   etapa 1912-1948- a cunoscut două perioade de regres în timpul celor două războaie
- extinderea s-a făcut lent, menținându-se caracteristicile rurale
b.   etapa 1948-1966-procesul de urbanizare se află în progres determinând apariția industriei
c.   etapa după 1966- pe fondul industrializării forțate apar noi orașe
- se reduce numărul orașelor mici și mijlocii
- orașele dețin peste 50% din populație
- rețeaua urbană devine uniformă în teritoriu
În ultimul deceniu datorită restructurării industriei, forța de atracție a orașelor mari crește, apar noi capacități de producție, crește gradul de dotare tehnico-edilitară a orașelor, etc


SISTEMUL DE ORAȘE DIN EUROPA
Europa este continentul cu cel mai mare indice de urbanizare 77%
a. Localizarea din determinarea în timp și spațiu a orașelor condiționată de relief, resurse de apă, căile de comunicație.
Astfel se distinge o localizare grupată, respectiv dispersată
- grupări urbane megalopolisuri, conurbații, aglomerări urbane: Baz, Ruhr, Middlandds, Randstad-Holland, Valea Rinului, Baz. Parisului, NE Franței, Valea Volgăi, litoralul mediteranean al Spaniei, etc
b. Vechimea orașelor
- orașele grecești: Atena, Corint, Histia, Callatis, Tomis
- orașele romane: Roma, Londinium, Lutetia, Vindobona, Colonia
- orașe medievale: Madrid, Sevilla, Bruiges, Anvers, Amsterdam, Hamburg, Budapesta, Praga etc.
- orașe moderne:revoluția industrială: Manchestern, Liverpool, Rotterdam, Odessa, Sankt Petersburg
- orașe contemporane adevărată explozie urbană după 1945, mai ales în țările comuniste: Nowa Huta, Victoria etc.
c. Funcțiile orașelor:
- funcția comercială: Narvik, Odessa, Cardiff, Arhanghelsk
- funcția industrială: majoritatea
- funcția culturală:Oxford, Cannes, San Remo
- funcția de servicii stațiuni balneare, de turism, noduri de căi comunicație
SISTEMUL DE ORAȘE DIN ROMÂNIA

Habitatul urban= spațiul ocupat de o populație numeroasă, cu rol administrativ-politic , bine dezvoltat economic și socio-cultural, ce influențează mai mult sau mai puțin zonele limitrofe
Caracteristici:
- procesul de urbanizare este un proces vechi, caracterizat de particularitățile cadrului natural și evoluției istorice
- după 1990 numărul orașelor a ajuns la 315( ultimele declarate Otopeni-IL, Murgeni-VS), din care 94 de municipii
- dezvoltarea orașelor s-a realizat prin: extinderea teritorială a orașelor, prin includerea unor așezări rurale în limitele administrative ale orașelor, prin declararea unor așezări rurale ca orașe
- în prezent, pe fondul fenomenului „revărsării urbane”, nu mai există nici un spațiu care să nu graviteze într-o anumită măsură în jurul unui centru urban, fapt ce a determinat:
- intensificarea navetismului
- specializarea agriculturii agricultura preorășenească
- o mai bună organizare a infrastructurii de transport
- transferul caracteristicilor urbane în zonele limitrofe rurale rururbanizarea
- orașele românești prezintă următoarele caracteristici: sunt dezvoltate pe orizontală, au densități reduse ale construcțiilor, predomină locuințele individuale cu 1-2 nivele, spațiile verzi recreative, oglinzile de apă, spațiile utilizate agricol au ponderi relativ mari
Tipologia urbană
Reprezintă clasificarea orașelor după următoarele criterii:
1. Vechime se disting următoarele categorii:
a. Orașe antice
- înființate de coloniștii greci în sec VII-VI î.Hr.: Histria (dispărut în prezent), Callatis (Mangalia), Tomis (Constanța)
- în perioada dacică apar „davele” sec.IV î.Hr.-II d.Hr.: Costești, Sarmisegetuza Regia, Blidaru, Zimnicea, Piatra Neamț
- în perioada daco-romană apar și se dezvoltă numeroase orașe existente și în prezent: Apulum (Alba-Iulia), Napoca (Cluj), Ampelum (Zlatna), Potaissa (Turda), Drobeta (Turnu-Severin), Dierna (Orșova), Carisum (Hârșova), Aegyssus (Tulcea)
După retragerea administrației romane, datorită invaziilor popoarelor migratoare procesul de urbanizare decade, majoritatea orașelor transformându-se în târguri rurale
b. Orașe medievale -sec XII-XIX d.Hr.
- reședințe ale voievozilor: Baia, Suceava, Iași ( în Moldova), Curtea de Argeș, Câmpulung, Târgoviște (Țara Românească)
- în jurul unor cetăți mai ales în centrul și vestul țării: Brașov, Sibiu, Sighișoara, Bistrița, Timișoara, Arad, Oradea, Satu Mare
- ca orașe-târguri la intersecția unor mari drumuri comerciale, purtând și astăzi numele de târg: Târgu Jiu, Târgu Mureș, Târgu Neamț, Târgu Frumos, etc.; altele: București, Ploiești, Craiova, Mediaș, Dej etc
c. Orașe capitaliste- au apărut ca urmare a dezvoltării unor activități economice intense precum:
- minerit,- ind. prelucrătoare, transporturi,turism
d. Orașe socialiste- au apărut ca urmare a dezvoltării activităților economice, fiind cele mai numeroase, unele însă neîndeplinind un minim de condiții urbane
2. După mărimea demografică
Cele 315 de orașe ale României se clasifică după numărul de locuitori astfel:
a. Orașe foarte mari (metropole) – BUCUREȘTI ≈ 2 000 000 locuitori
b. Orașe mari – 100 000 – 350 000 locuitori– în număr de 24
-între 300 000-350 000 (7) – Iași, Constanța, Timișoara, Cluj-Napoca Galați, Brașov, Craiova
- între 200 000-300 000 (4)- Ploiești, Brăila, Oradea, Bacău
-între 100 000-200 000 (13)- Pitești, Arad, Sibiu, Târgu Mureș, Baia Mare, Buzău, Satu Mare, Botoșani, Piatra Neamț, Râmnicul Vâlcea, Suceava, Drobeta Turnu-Severin, Focșani
c. Orașe mijlocii –25 000-100 000 locuitori
între – 50 000- 100 000 locuitori – în număr de 24
între – 25 000- 50 000 locuitori – în număr de 36
d. Orașe mici– sub 25 000 locuitori – în număr de 224
3. După formă și structură
a. Orașe rectangulare: străzile se intersectează în unghiuri drepte, construcțiile formând cvartale paralelipipedice
b. Orașe radiar-concentrice: prezintă un nucleu central din care pornesc radiar arterele principale, care întretaie, arterele secundare concentrice
c. Orașe polinucleare: prezintă mai multe zone centrale apărute în perioade diferite de extindere a orașului
d. Orașe liniare(stradă):artera principală se află de-a lungul unei artere hidrografice sau de comunicație, iar cele secundare sunt paralele cu cele principale
4. După extinderea în teritoriu
Se disting următoarele categorii:
a. Orașul inițial – cu limite administrative bine definite și o populație sub 50 000 locuitori
- sunt orașe mici apărute în ultima perioadă, prin declararea unor așezări rurale
- Motru, Odobești, Mioveni
b. Aglomerația urban㠖 o zonă urbanizată cu o populație de peste 50 000 de locuitori
- își exercită influența asupra așezărilor situate pe o rază de 50 km
-Arad, Oradea, Timișoara, Pitești
c. Microregiunea urbană- grupare de mai multe orașe, apropiate spațial, independente administrativ, cu strânse legături socio-economice
- gruparea Petroșani, gruparea de pe Valea Prahovei, Gruparea Năvodari-Constanța, Gruparea Galați-Brăila
d. Metropola- un oraș multimilionar, extins foarte mult în suprafață, influențând pe o suprafață întinsă orașele mici de tip „satelit”
- București
5. După funcția îndeplinită
Reprezintă activitatea social-economică preponderentă desfășurată de populația activă a unei așezări urbane.
a. Orașe cu funcții administrativ politice Cuprind capitala și reședințele de județ
b. Orașe cu funcții complexeInclud orașele mari și câteva orașe mijlocii
c. Orașe cu funcții industrialeSunt orașele în care 75% din populația activă este ocupată în diverse ramuri industriale.
d. Orașe cu funcții agro-industriale
Sunt orașele în care se prelucrează produsele agricole
e. Orașe cu funcții de servicii
- Subtipuri: Orașe sanatoriu orașe stațiuni balneare, de odihnă, vilegiatură și turism, orașe noduri de comunicație
Transformările contemporane ale habitatului urban
În secolul XX rețeaua urbană din România s-a extins în teri etape caracteristice:
a. etapa 1912-1948- a cunoscut două perioade de regres în timpul celor două războaie
- extinderea s-a făcut lent, menținându-se caracteristicile rurale
b. etapa 1948-1966-procesul de urbanizare se află în progres determinând apariția industriei
c. etapa după 1966- pe fondul industrializării forțate apar noi orașe
- se reduce numărul orașelor mici și mijlocii
- orașele dețin peste 50% din populație
- rețeaua urbană devine uniformă în teritoriu
În ultimul deceniu datorită restructurării industriei, forța de atracție a orașelor mari crește, apar noi capacități de producție, crește gradul de dotare tehnico-edilitară a orașelor, etc


avatar
Lucaci Andrei
"Tata Lor"


Number of messages : 222
Points : 2266743
Reputation : 1007
Registration date : 2008-08-15
Age : 26
Location : Cluj-Napoca

View user profile http://www.andreil.wgz.ro

Back to top Go down

Back to top

- Similar topics

 
Permissions in this forum:
You cannot reply to topics in this forum